Dealurile

Dealurile Ratestiului

Cu toate că zona de nord nu este între cele mai cunoscute regiuni viticole ale țării, cultivarea viței-de-vie este o practică veche în regiune. Dealurile Răteștiului au devenit cunoscute încă de pe vremea contelui Károlyi, când șvabii stabiliți aici la începutul anilor 1700 au plantat suprafețe însemnate cu vie. Primele indicii ale viticulturii în zonă le identificăm cu ajutorul unei terminologii diplomatice. Obligaţiile feudale se percepeau şi din produsele viticole, astfel se aminteşte despre „vina decimalia”, adică dijma în vin faţă de biserică şi „vina nonalia”, adică nona în vin faţă de stăpânul feudal. De asemenea, obligaţiile în vin faţă de biserică sunt menţionate în secolul al XlII-lea sub forma de „tributum in vino”, adică darea în vin.

Mărturie a viticulturii pe meleagurile sătmărene stau şi pivniţele săpate în deal din Rătești, dar și din localităţile învecinate Beltiug, Ardud, Homorodul de Jos, Hurezu sau Dobra. O consemnare mai recentă a tradiţiei viti-vinicole a zonei vine din Răteştiul anului 1874, când la expoziţia internaţională de vinuri din Londra, Bacatorul, soi specific acestei zone, face senzaţie între participanţi.

Astăzi din cauza modificarilor climatice s-a schimbat puțin și modul în care se practică aici viticultura, iar solurile acide și clima moderată dau naștere unor vinuri albe proaspete și unor vinuri roșii echilibrate, cu potențial de învechire.